Viroza respiratorie

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Viroza respiratorie este o boală infecțioasă virală a căilor respiratorii superioare care afectează, cu preponderență, zona nazală. În termeni populari, ea este cunoscută sub denumirea de răceală.

viroza-respiratorieViroza respiratorie afectează în primul și-n primul rând nasul, gâtul și sinusurile, după care, în puține cazuri, poate apărea și o conjunctivită la un ochi sau la ambii, în funcție de gravitatea situației.

În majoritatea cazurilor, simptomele virozei respiratorii sunt declanșate de răspunsul autoimun al organismului la această infecție. Acestea pot include tuse, dureri la nivelul gâtului, secreții nazale și senzația de strănut. Uneori, acestea pot fi însoțite și de episoade de febră, care, în mod normal dispare în două, trei zile. Simptomele virozei vor dispărea și ele în cel mult 10 zile, însă, există și situații în care acestea pot persista până la trei săptămâni.

Dintre cele peste 200 de virusuri cunoscute, ce pot determina apariția virozei respiratorii, rinovirusurile sunt cel mai des întâlnite.

Simptomele virozei respiratorii

Simptomele tipice ale virozei respiratorii includ tusea, nasul înfundat, congestia nazală și o durere în gât, uneori însoțite de dureri musculare, oboseală, dureri de cap, precum și pierderea poftei de mâncare. În aproximativ 40% din cazuri apare durerea în gât și tusea, iar în 50% din cazuri simptomele sunt însoțite de dureri musculare. La adulți, în general, nu apare febra, în schimb la sugari și la copiii mici, aceasta însoțește simptomele de cele mai multe ori. În comparație cu tusea apărută la cazurile de gripă, în cazul virozei respiratorii, este ceva mai domolită și mai ușoară. În timp ce apariția tusei și a febrei indică o probabilitate mai mare de stare gripală la adulți, există o similitudine mare între aceste două condiții. Un număr de virusuri care cauzează viroza respiratorie pot fi, de asemenea, întâlniți și în cazul unor infecții asimptomatice.

Culoarea secreție nazale poate varia de la una apoasă, transparentă, până la un galben verzuie, fără a indica însă clasa agentului ce a cauzat infecția.

Progresia virozei respiratorii

Viroza respiratorie începe, de obicei, cu oboseală, cu o stare permanentă de frig, cu strănut și cu dureri de cap, urmând ca în două, trei zile să-și facă apariția și tusea, iar nasul să se înfunde. Simptomele pot apărea la șaisprezece ore de la expunere, și în mod tipic, vârful este atins în aproximativ două până la patru zile de la debut. Simptomele dispar, de obicei, în șapte până la zece zile, dar unele pot dura până la trei săptămâni. Durata medie a tusei este de optsprezece zile și, în unele cazuri, oamenii dezvoltă o tuse post-virală, care poate persista chiar și după ce infecția dispare. La copii, tusea durează mai mult de zece zile în aproximativ 35% -40% din cazuri și continuă pentru mai mult de 25 de zile la 10% dintre cazuri.

Cauzele apariției virozei respiratorii

Virusurile. Viroza respiratorie este o infecție virală a tractului respirator superior. Virusul cel mai frecvent implicat este un rinovirus (în 30% -80% din cazuri), un tip de picornavirus cu 99 serotipuri cunoscute. Alte virusuri frecvent implicate includ coronavirusul uman ( în aproximativ15% din cazuri), virusurile gripale (în 10% -15% din cazuri), Adenovirusurile (5%), virusul sincitial respirator uman, enterovirusurile altele decât rinovirusurile, virusurile parainfluenza umane, și metapneumovirusurilor. Frecvent, mai mult de un virus este prezent. În total, peste 200 de tipuri virale diferite sunt asociate cu viroza respiratorie.
Transmiterea. Viroza respiratorie se transmite, de obicei, prin intermediul picăturilor de aer, contactul direct cu secrețiile nazale infectate sau cu obiectele contaminate. Nu a fost determinat, însă, care dintre acestea este principalul responsabil pentru transmiterea virozei, însă transmiterea prin atingerea mâinilor sau prin contactul direct par mai influente decât transmiterea prin aerosoli. Virusurile pot supraviețui pentru perioade prelungite în mediu (peste 18 ore pentru rinovirusuri) și pot fi contactate de mâinile oamenilor care, ulterior, duse la ochi sau la nas cauzează infecția. Transmiterea virozei este mai comună în colectivitate, grădinițe, școli, din cauza apropierii mai multor copii care au un nivel mai scăzut de imunitate și din cauza igienei mai precare. Aceste infecții sunt apoi duse acasă la alți membri ai familiei. Nu există nicio dovadă că recircularea aerului în timpul zborului cu avionul este o metodă de transmitere. Oameni care stau în imediata apropiere a celor infectați par a fi expuși unui risc mai mare de infecție.

Rinovirusurile care au provocat viroza sunt mai infecțioase în timpul primelor trei zile de simptome, și mai puțin infecțioase după aceea.
Vremea. Este o teorie populară, conform căreia virozele respiratorii pot fi cauzate și de vremea de afară. O expunere prelungită la frig, ploaie sau vânt poate determina apariția unei viroze respiratorii. Unele dintre virusurile care cauzează virozele respiratorii sunt sezoniere, și apar mai frecvent în timpul temperaturilor scăzute. Motivul pentru această sezonalitate nu a fost determinat în mod concludent. Explicații posibile pot include modificări induse de temperatura scăzută în sistemul respirator, scăderea răspunsului imun și umiditatea scăzută care provoacă o creștere a ratelor de transmisie virale, probabil din cauza aerului uscat care permite picăturilor mici virale să se disperseze mai departe și să rămână în aer mai mult timp.

Aparența sezoniră poate fi, de asemenea, cauzată de câțiva factori sociali, cum ar fi oamenii care-și petrec mai mult timp în interior, în apropierea persoanelor infectate, și în special a copiilor care merg la școală. Există unele controverse asupra rolului temperaturii scăzute a corpului, ca factor de risc pentru virozele respiratorii. Majoritatea dovezilor sugerează că aceasta ar putea duce la o mai mare sensibilitate la infecții.

Alte posibile cauze

Imunitatea de grup, generată de o expunere anterioară la virusurile care determină răceala, are un rol important în limitarea transmiterii virale. Acest lucru a fost observat în rândul tinerilor, care prezintă un risc crescut de infecții respiratorii. Un sistem imunitar slăbit poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru boală. Deprivarea de somn și malnutriția au fost și ele asociate cu un risc crescut de dezvoltare a infecției în urma expunerii la rinovirus, datorită efectelor lor asupra funcției imunitare. Alăptarea scade riscul otitei medii acute și infecțiilor tractului respirator inferior, alături de alte boli. Este recomandat ca alăptarea să fie continuată atunci când sugarul suferă de răceală. În țările dezvoltate alăptarea ar putea să nu fie, totuși, suficientă pentru protecția împotriva virozei respiratorii.
Cum poți preveni contactarea unei viroze respiratorii

Singurele modalități utile de a reduce răspândirea virusurilor sunt măsurile fizice cum ar fi spălarea mâinilor și purtarea unor măști de față. În instituțiile medicale se recomandă, de asemenea, folosirea unor halate și mănuși de unică folosință. Izolarea sau carantină nu recomandate atât timp cât boala este una destul de comună și simptomele sunt nespecifice. Vaccinarea s-a dovedit a fi dificilă, deoarece există mai multe virusuri implicate care migrează rapid. Crearea unui vaccin eficient este, prin urmare, în linii mari, extrem de improbabilă.

Spălarea regulată a mâinilor pare a fi eficace în reducerea transmiterii virusurilor, în special în rândul copiilor. Adăugarea de antivirale sau antibacterieni în săpunuri nu a confirmat încă împiedicarea apariției virozelor respiratorii. În schimb, purtarea măștilor de față atunci când în jur sunt oameni infectați poate fi de mare ajutor, cu toate acestea, neexistând dovezi concrete că o astfel de practică te protejează sută la sută.

Suplimentele de zinc pot contribui la reducerea prevalenței virozelor respiratorii. Suplimentele de vitamina C nu reduc riscul sau gravitatea virozei, deși acestea pot reduce durata ei. Gargara cu apă și sare a fost confirmată de un studiu, ca fiind extrem de utilă în astfel de cazuri.

Cum tratezi viroza respiratorie?

Nu există medicamente sau remedii din plante care să fii demonstrat în mod concludent reducerea simptomelor sau a duratei lor. Tratamentul cuprinde, prin urmare, o ameliorare a simptomelor. Odihna, consumul de lichide pentru a menține corpul hidratat și gargara cu apă caldă și sare sunt măsuri conservatoare rezonabile.

Tratamentul care poate ameliora simptomele unei viroze include medicamente pentru febră și durere, precum ibuprofen sau paracetamol. Nu există dovezi concludente că medicamentele pentru tuse ar fi excelente. Din acest motiv, în 2009, Canada a limitat utilizarea medicamentelor pentru tuse din cauza problemelor legate de riscurile și beneficiile nedovedite. Utilizarea abuzivă a dextrometorfanului, o substanță folisită în medicamentele pentru tuse a dus la interdicția acestuia într-un număr mare de țări.

La adulți, utilizarea pe termen scurt a decongestionantelor nazale poate avea câteva beneficii. Antihistaminicele pot ameliora simptomele în primele două zile. Cu toate acestea, nu există niciun beneficiu pe termen lung și acestea au efecte adverse, cum ar fi somnolența. Alte decongestionante, cum ar fi pseudoefedrina pare să fie eficace la adulți. De asemenea, sprayul-ipratropium nazal poate reduce simptomele unui nas care curge, dar are un efect redus asupra desfundării. Siguranța și eficacitatea utilizării decongestionantului nazal la copii este neclară.

Din cauza lipsei studiilor, nu se cunoaște dacă creșterea aportului de lichide ameliorează simptomele sau scurtează durata bolii.

Antibioticele

Antibioticele nu au nici un efect împotriva infecțiilor virale sau împotriva virusurilor care produc virozele respiratorii. Din cauza efectelor secundare ale acestora, antibioticele provoacă daune globale, dar sunt încă frecvent prescrise. Unele dintre motivele pentru care antibioticele sunt prescrise în mod obișnuit includ atât așteptările oamenilor pentru beneficiile lor, cât și dorința medicilor de a ajuta și de a exclude posibilele complicații, care pot fi date de virozele respiratorii. Cu toate acestea, administrarea antibioticelor nu vindecă virozele respiratorii.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *